Războiul ruso-japonez

Războiul ruso-japonez

Istorie pe scurt – Războiul ruso-japonez

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

Unul din războaiele cele mai importante ale secolului XX, care avea să aibă consecințe importante asupra evoluției ordinii mondiale, este războiul ruso-japonez din 1904-1905. Din păcate, acesta este un subiect prea puțin abordat și promovat în istoriografia occidentală.

Mulți observatori militari și jurnaliști occidentali au fost martori la războiul ruso-japonez și au văzut efectele artileriei, a războiului de tranșee, a minelor și mitralierelor. A fost un război care prefigura marile bătălii din Primul Război Mondial, dar nici participanții, nici observatorii nu au învățat nimic din această lecție. Niciunul din observatorii occidentali, martori ai incompetenței rușilor și a fanatismului japonezilor, nu și-au putut imagina că propriile lor conflicte, care aveau să izbucnească un deceniu mai târziu, se vor desfășura la fel.

Războiul ruso-japonez

Istoricii sunt de părere războiul ruso-japonez a avut un impact important asupra celui de-al Doilea Război Mondial

Related Posts
Erorile care l-au împiedicat pe Hitler să intre în Moscova

Hitler a invadat URSS-ul la 22 iunie 1941 cu trei mari grupuri de armată, fiecare având propriul obiectiv. Astfel, grupul Read more

Bătălia Atlanticului 4/4

Atacul de la Pearl Harbor şi declaraţia de război a Germaniei împotriva SUA a avut un efect imediat în campania Read more

Războiul din 1904-1905 s-a purtat pentru controlul asupra Extremului Orient, mai precis asupra Coreei și Manciuriei, teritorii care nu aparțineau însă nici unuia dintre cele două state combatante. A fost un război purtat pe seama unei Chine aflate în declin. Țarul Nicolae al II-lea nu-și dorea, personal, un război cu Japonia, dar existau persoane în anturajul său care aveau interese comerciale în zonă. În cele din urmă, țarul s-a lăsat convins că Japonia nu va îndrâzni să se confrunte cu Imperiul Rus;și, chiar dacă un război ar fi izbucnit, ar fi fost unul scurt, iar victoria guvernului rus ar fi unit națiunea în jurul Țarului și ar duce la dispariția nemulțumirilor populației. Se va dovedi că rușii au făcut o mare greșeală subestimându-i pe japonezi, care au intrat în secolul XX cu mari ambiții de extindere teritorială.

În timpul negocierilor dinaintea izbucnirii războiului, rușii au tot tras de timp, refuzând să-i ia în serios pe japonezi. În cele din urmă, japonezii au decis să facă pasul decisiv. În noaptea dintre 8-9 februarie 1904, japonezii au lansat un atac simultan asupra flotei ruse de la Port Arthur și Chemulpo.

Tânărul Douglas MacArthur avea să vină la sfârșitul războiului la Chemulpo, ca ajutor al tatălui său, generalul Arthur MacArthur, trimis de guvernul american pentru observarea puterii armatei japoneze și a metodelor sale. Aproape patruzeci de ani mai târziu, în septembrie 1950, Douglas MacArthur avea să debarce la Chemulpo la începutul războiului din Coreea.

Rusia avea să piardă toate bătăliile directe. În cele din urmă, Theodore Roosevelt, președintele american, a intervenit ca negociator al păcii și, în august-septembrie 1905, a găzduit conferința de pace la Portsmouth, New Hampshire. Încă din ianuarie 1905, Roosevelt scria că dacă Japonia „încearcă să câștige de pe urma victoriei sale în Războiul Ruso-Japonez mai mult decât ar merita, își va atrage împotriva sa toate marile puteri, și oricât de hotărâtă ar fi, nu va putea face față unei lumi aliate.”

Țarul a refuzat să plătească indemnizații de război Japoniei, iar guvernul de la Tokio, având probleme cu dobânzile împrumuturilor de război, a fost nevoit să cedeze în această privință. Astfel, Japonia, deși a câștigat războiul, a trebuit să se mulțumească cu concesiunea peninsulei Liaodong și cu jumătate din insula Sakhalin. În plus, Rusia recunoștea Coreea ca făcând parte din sfera de influență a Japoniei și accepta să evacueze Manciuria. New York Times avea să scrie despre acordul de pace că „o națiune învinsă în fiecare bătălie a războiului, cu o armată capturată și alta înfrântă, cu o flotă distrusă, și-a dictat proprii termeni asupra victoriei”.

Japonezii aveau să protesteze din cauza termenilor acordului de pace, învinuindu-i pe americani că le-au furat răsplata meritată. Prin concesiile făcute Rusiei, Conferința de la Portsmouth reprezintă punctul de început al suspiciunilor și rivalității dintre japonezi și americani, ce aveau să culmineze prin atacul de Pearl Harbor.

Războiul ruso-japonez s-a sfârșit, așadar, cu prima mare victorie militară modernă a unei țări asiatice asupra unei puteri europene. Înfrângerea Rusiei a fost un șoc pentru Occident, întârind imaginea Imperiul Țarist ca putere aflată în declin. Japonia a avut mult de câștigat în plan simbolic, ea căpătând un prestigiu imens atât în Asia, cât și în Occident, unde a început să fie considerată o națiune modernă.

Click to rate this post!
[Total: 1 Average: 5]

Urmărește-ne pe Facebook :

Lasă un comentariu

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner

Istoria e cea mai frumoasă poveste. Citește-o pe următoarea :