Home -Evenimente Povestea celei mai lungi ediții a Jocurilor Olimpice, 187 de zile

Povestea celei mai lungi ediții a Jocurilor Olimpice, 187 de zile

27
0
Povestea celei mai lungi ediții a Jocurilor Olimpice, 187 de zile

În urmă cu 112 ani, pe 27 aprilie 1908, la Londra, începea a patra şi cea mai lungă ediţie a Jocurilor Olimpice moderne.

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

Iată câteva din recordurile care au făcut ca J.O. din 1908 să devină una dintre cele mai neobișnuite ediții ale jocurilor olimpice moderne.

Povestea celei mai lungi ediții a Jocurilor Olimpice, 187 de zile

1. Cum s-a ajuns la recordul de durată de 187 de zile

Începând cu 1988, Jocurile Olimpice de vară au o durată standard, de 17 zile. Ediţia din 1908 s-a întins însă pe mai bine de şase luni, de pe 27 aprilie până la 31 octombrie. Şi asta pentru că, în premieră, în programul olimpic de vară au fost incluse şi sporturi de iarnă (abia în 1924 au avut loc primele JO de iarnă). La Londra s-au disputat patru probe de patinaj artistic: suedezul Ulrich Salchow, inventatorul uneia dintre săriturile executate până în ziua de azi, devenea primul campion olimpic al patinajului.

2. Erupţia Vezuviului a mutat Jocurile Olimpice

Organizarea Jocurilor fusese atribuită Romei, însă, într-un moment în care pregătirile erau oricum în întârziere, vulcanul Vezuviu a erupt violent pe 5 aprilie 1906, distrugând oraşul Napoli şi zonele din vecinătate. Italienii au redirecţionat toţi banii pentru reconstrucţia oraşului, renunţând la JO, iar Londra a preluat sarcina organizării. Planificarea a ajuns în sarcina Lordului Desborough, un veritabil pasionat de sport, care escaladase unul dintre cei mai cunoscuţi versanţi din Alpi – Matterhorn şi participase la celebra cursă de canotaj de pe Tamisa dintre Oxford şi Cambridge, iar britanicii au reuşit în doi ani să organizeze cu succes cea mai amplă ediţie de până atunci a Jocurilor, prima cu peste 2000 de sportivi la start şi peste 100 de probe.

3. Ciudatul „White City“

Britanicii au construit în doar zece luni un stadion nou, însă atipic: pista de atletism măsura 536 m în loc de standardul de 400 m, iar în interior se afla un bazin pentru înot cu platforme pentru sărituri, pistă de ciclism, saltele pentru lupte, dar şi aparatele de la gimnastică. Stadionul a primit peiorativ numele de „White City“, din cauza aspectului inestetic al blocurilor de beton din care fusese ridicat.

Povestea celei mai lungi ediții a Jocurilor Olimpice, 187 de zile
Ciudatul „White City“

4. Parada drapelelor

Ediţia 1908 a JO este prima la care, oficial, sportivii au defilat sub drapelele naţionale la Ceremonia de Deschidere. Implementată iniţial la Jocurile Olimpice intercalate din 1906, de la Atena (nerecunoscută oficial, o celebrare a zece ani de JO moderne), defilarea delegaţiilor cu drapele a devenit una dintre cele mai cunoscute tradiţii din peisajul olimpic.

5. “Drapelul american nu se închină în faţa regilor”

Purtătorul drapelului american, Ralph Rose, a refuzat să prezinte steagul pentru onor în faţa regelui Edward al VII-lea, susţinând că “drapelul american nu se închină în faţa regilor pământeni”. Finlandezii au boicotat Ceremonia de Deschidere după ce li s-a cerut să defileze sub steagul Imperiului Rus.

Ciudatul „White City“

6. Cvintuplă campioană la Wimbledon, medaliată cu argint la tir cu arcul!

Charlotte ‘Lottie’ Dod a fost una dintre vedetele delegaţiei ţării gazdă la JO 1908. Cea mai tânără campioană din istoria Wimbledonului (a câştigat primul dintre cele cinci titluri la 15 ani, în 1887), Dod nu a luat însă startul în competiţia de tenis, unde, după nenumărate retrageri, s-au disputat doar patru meciuri, podiumul fiind monopolizat de britanice, în frunte cu Dorothea Lambert Chambers. Charlotte Dod a concurat la tir cu arcul, câştigând argintul, iar fratele ei, Willy, a câştigat proba similară masculină.

7. Final cu scântei la maraton

Maratonul olimpic din 1908 a standardizat lungimea de 42 km a probei, iar cursa a fost memorabilă. Italianul Dorando Pietri a intrat primul pe stadion, însă după ce impusese un ritm draconic, a căzut la pământ, epuizat, de nu mai puţin de cinci ori. Pietri a fost ajutat să se ridice şi purtat spre finiş de oficiali binevoitori. Chiar dacă a avut nevoie de zece minute pentru a ajunge la finiş, nimeni nu a reuşit să îl prindă din urmă şi să îl întreacă, însă delegaţia americană a depus contestaţie, iar Dorando Pietri a fost descalificat în cele din urmă, aurul ajungând la John Hayes.

8. Primul afro-american campion olimpic a murit la câteva luni după victoria de la Londra

John Taylor a făcut parte din ştafeta SUA care a câştigat aurul olimpic în proba mixtă (primii doi atleţi alergau câte 200 m, al treilea alerga 400 m, iar ultimul – 800 m). Taylor a rămas în istorie drept primul afro-american campion olimpic, încoronându-se la patru ani după ediţia cunoscută drept “Olimpiada Sălbaticilor”, în care un experiment de tip grădină zoologică umană i-a umilit pe negri, pigmei şi nativi americani. Taylor a avut însă un destin tragic: pe 2 decembrie 1908 a murit de febră tifoidă, la 26 de ani.

9. Primul medaliat de origine română a punctat pentru Ungaria şi a murit în sărăcie şi uitare

Povestea celei mai lungi ediții a Jocurilor Olimpice, 187 de zile

După George Plagino, primul reprezentant al României la Jocurile Olimpice, în proba de talere a tirului sportiv, în 1900, ţara noastră nu a mai ajuns la sărbătoarea supremă a sportului mondial decât în 1924. Totuşi, ediţia 1908 consemnează, potrivit COSR, prima medalie câştigată de un sportiv de origine română la JO. István (Ştefan) Somodi, din Cluj, a concurat pentru Ungaria, întrucât Transilvania era sub ocupaţie austro-ungară, câştigând argintul la săritura în înălţime. Somodi se pregătise mult timp la Budapesta, alături de medaliatul cu bronz de la JO 1900, Lajos Gönczy. Somodi a absolvit Facultatea de Drept şi a rămas un personaj important în sportul clujean. Comuniştii l-au considerat însă „duşman al poporului”, lăsându-l fără pensie, fără dreptul de a preda atletismul sau de a profesa ca avocat, ba chiar şi fără dreptul se a apropia de stadionnul din Cluj construit de autorităţi în onoarea sa.

adevarul.ro

Click to rate this post!
[Total: 3 Average: 3.7]

Urmărește-ne pe Facebook :

Lasă un comentariu