Home -Evenimente A incendiat Templul zeiței Artemis pentru a rămâne în istorie

A incendiat Templul zeiței Artemis pentru a rămâne în istorie

28
0
A incendiat Templul zeiței Artemis pentru a rămâne în istorie

În noaptea de 21 iulie 356 î.e.n., în bazinul mediteranean s-au petrecut două evenimente importante. Unul a făcut istorie, celălalt a șters-o, prin distrugerea uneia dintre cele șapte minuni ale lumii antice: Templul zeiței Artemis.

Vă așteptăm comentariile și pe pagina de Facebook.

În acea noapte, în orașul Pella, capitala regatului Macedoniei, soția regelui Filip al II-lea a născut un băiat. Peste ani, acest copil a fondat unul dintre cele mai vaste imperii ale lumii antice. Este vorba despre Alexandru cel Mare.

La o primă vedere, celălalt eveniment a fost mai puțin important: incendierea unui templu. Însă nu a fost vorba despre un lăcaș de cult obișnuit, ci despre unul dintre cele mai mari temple din lume – considerat una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.

O structură magnifică, făcută scrum în câteva ore
Acest templu, numit Templul zeiței Artemis, se afla lângă orașul antic Efes, situat în apropierea orașului Selcuk, din Turcia de astăzi. Dedicat zeiței Artemis, a fost primul templu grec construit din marmură.

A incendiat Templul zeiței Artemis pentru a rămâne în istorie

Structura colosală avea lungimea de peste 100 de metri și lățimea de 50 de metri. Coloanele periferice aveau 12 metri înălțime și erau dispuse în șiruri duble, care formau un pasaj ceremonial în jurul spațiului unde se afla statuia zeiței.

În acea noapte, în timp ce regatul Macedoniei se bucura de nașterea noului prinț și viitor rege, la 500 de kilometri distanță, un infractor de rând pe nume Herostrat s-a decis să își pună amprenta asupra istoriei.

A intrat în Templul zeiței Artemis și l-a incendiat. Interiorul din lemn al templului, mai ales grinzile, statuia zeiței și mobilierul, au ars cu repeziciune.

Până dimineață, din Templul zeiței Artemis mai rămăseseră în picioare 36 de coloane de marmură, înnegrite de fum, și o ruină din care se ridica un fum gros.

Herostrat a fost imediat arestat. Interogat și torturat, bărbatul a mărturisit că dăduse foc templului pentru ca numele lui să rămână în istorie.

Incendiatorul, condamnat la uitare

Autoritățile din Efes l-au executat și au interzis menționarea numelui său, condamnându-l la obscuritate eternă – tocmai opusul a ceea ce dorise Herostrat.

Mulți istorici, printre care Cicero și Plutarh, au continuat să respecte decretul autorităților și nu au menționat numele individului. Însă unii scriitori încălcaseră deja acest ordin.

Unul dintre ei a fost Teopomp (380-315 î.e.n.), care l-a pomenit pe Herostrat în biografia lui Filip al II-lea, „Phillipica”. Un altul a fost istoricul grec Strabon (64 î.e.n. – 24 e.n.), care l-a menționat pe Herostrat în „Geographica”.

Istoricul roman Valerius Maximus îl menționează, și el, pe Herostrat. Eseul său, numit „Despre pofta de glorie”, îl dă pe Herostrat drept exemplu de căutare a faimei printr-un act criminal.

„Este vorba despre o poftă de glorie care implică sacrilegiul. Un bărbat a plănuit arderea templului Dianei din Efes pentru ca, prin distrugerea acestei clădiri superbe, numele său să fie răspândit în lumea întreagă. Incendiatorul a mărturisit toate acestea când a fost torturat”, relatează Valerius Maximus.

Acesta observă că „efesenii au abolit cu înțelepciune amintirea infractorului printr-un decret, însă Teopomp l-a inclus în istoria sa”.

Într-adevăr, numele lui Herostrat continuă să apară în lucrările istorice scrise de-a lungul secolelor. În secolul al XVII-lea, autorul englez Thomas Browne a notat amuzat că numele incendiatorului a supraviețuit numelor celor care l-au judecat și celor care au încercat să-l condamne la obscuritate.

Templul zeiței Artemis a fost înlocuit de o altă structură colosală

După acest act de sacrilegiu, cetățenii au construit un templu și mai măreț, pentru a înlocui Templul zeiței Artemis. A durat o vreme până când efesenii au strâns fondurile necesare.

La un moment dat, Alexandru însuși s-a oferit să plătească pentru reconstruirea templului, cu condiția ca o inscripție să îi atribuie lucrarea. Efesenii l-au refuzat cu tact, spunând că „nu era potrivit ca un zeu să ridice temple în onoarea zeilor”.

Noul templu era imens – 137 de metri lungime, 69 de metri lățime, 18 metri înălțime și 127 de coloane. Templul a dăinuit peste 600 de ani, dar a fost distrus de goți în secolul al III-lea.

Pietrele din templul distrus au fost folosite la ridicarea altor construcții. Unele dintre coloane au fost folosite pentru construirea catedralei Hagia Sofia, iar statuile și alte elemente decorative au ajuns în Constantinopol.

Click to rate this post!
[Total: 4 Average: 4]

Urmărește-ne pe Facebook :

Lasă un comentariu